Istoric

Şcoala “Nicolae Titulescu” apare în peisajul Clujului în perioada dintre cele două reforme educaţionale, cea din 1958 care a liberalizat mai multe segmente ale sistemului de învăţământ şi a lansat un proces de reconciliere naţională şi cea din 1972, care readuce ideologia naţional-comunistă în sistemul educaţional.

Apariţia şi dezvoltarea şcolii s-a legat organic de nevoile de instrucţie şi educaţie a populaţiei şcolare din cartierul clujean – Gheorgheni. Certificatul ei de naştere datează din anul 1965, sub numele de „Şcoala Nr. 1” Cluj, cu regim de predare în limba română şi în limba maghiară.

Cartierul Gheorgheni, ridicat rapid la capătul străzii Pata în Râtul Bivolilor, la începutul deceniului şapte, s-a populat în scurt timp cu familii venite atât din sate limitrofe cât şi din oraş, ca urmare a industrializării masive impuse de politica vremii. În 1963-1964 mulţimea de elevi din noile blocuri navetau spre şcolile din oraş, mijloacele de transport de pe str. Pata nemaiputând face faţă mai ales în orele de vârf.

Construirea unei şcoli în cartier a devenit o urgenţă. Arhitecţii au stabilit locul cel mai potrivit în zona centrală a Microraionului I la o oarecare distanţă de artera principală cu valenţe deosebite de înfrumuseţare a zonei înconjurătoare şi suficiente posibilităţi de protecţie pentru elevi.

Au fost construite la început clădirea şcolii cu cele trei corpuri dispuse în formă de U cu o curte interioară închisă mai apoi cu atelierele şcolii. Această clădire a fost recepţionată la 13 septembrie 1965 şi ea devine proprietate de stat pe baza documentelor semnate de către reprezentanţii oficialităţilor de atunci. Conform legislaţiei vremii, recepţia finală urma să se facă după o perioadă ”de probă”. Acţiunea s-a finalizat în aprilie 1967. Suprafeţele recepţionare au fost: fundaţia cu o suprafaţă de 1073 mp., curtea interioară cu o suprafaţă de 810 mp. şi curtea exterioară cu o suprafaţă de 6500 mp.

Inaugurarea şcolii a avut loc la 15 septembrie 1965 după obiceiul vremii. O clădire impozantă, ridicaţă pe un câmp deschis, denivelat, vitregit de verdeaţă, îşi primea primii elevii în prag de toamnă. ”Umanizarea” spaţiilor interioare şi exterioare a început imediat şi s-a făcut cu mari eforturi de-a lungul anilor următori. Au fost trasate alei şi zone cu verdeaţă, a început plantarea arbuştilor şi pomilor, acţiune care a costat şcoala în 19 mai 1967 – conform documentelor din arhiva, suma de 2.470,70 lei (o sumă foarte mare pentru vremea respectivă).

Terenuri sportive nu existau. Orele de sport se făceau în vecinătatea şcolii, aşa încât nu de puţine ori s-a ajuns la conflicte cu asociaţiile de locatari vecine.

Devenind o necesitate, sala de gimnastică (dotată corespunzător cu o magazie şi două vestiare pentru elevi), s-a construit pe limita nordică a curţii exterioare pe o suprafaţă de 162 mp., fiind inaugurată la 1 septembrie 1971. Interioarele au fost amenajate în timp, pe măsura înzestrării şcolii cu mobilier şi material didactic din surse diverse: din Inspectoratul Şcolar, din fondul Comitetului de Părinţi, din munca elevilor, donaţii.

Atelierul şcolii a fost în totalitate înzestrat de către întreprinderile la care făceau practică elevii şcolii. Astfel, în anul şcolar 1971-1972, Întreprinderea ”Triumf” a donat şcolii un strung electric, polizor, maşină de găurit, bancuri de lucru, menghine, scule diverse. Tot atunci s-a amenajat atelierul de tâmplărie, atelierul de croitorie, care avea 5 maşini de cusut (una electrică), iar la atelierul de gospodărie exista aragaz, veselă, butelii. În 1973 I.I.L. ”Napochim” transferă şcolii maşini de cusut. Şcoala nu avea sală de festivităţi.
În 1974 s-a cumpărat primul televizor pentru şcoală, urmând altele abia peste trei ani.

La 28 februarie 1973, într-un raport către Inspectoratul Şcolar Cluj, se menţionează următoarea situaţie cu privire la resursele materiale: 25 săli de clasă, 2 laboratoare (chimie şi fizică), 2 cabinete medicale, 4 ateliere (lăcătuşărie, tâmplărie, croitorie şi gospodărie), 3 birouri (două direcţiuni şi un secretariat), 1 bibliotecă, 3 magazii pentru materiale didactice, 6 grupuri sanitare, cu 28 de cabine, 1 sală profesorală şi 1 cameră pentru pionieri, în total 3020 mp.Înzestrarea a continuat în tot deceniul opt, cu sprijinul întreprinderilor patronatoare la care făceau practică elevii claselor a IX-a şi a X-a: ”Sinterom”, ”I.R.A.”, ”16 Februarie”, I.P.P.C.

În anul 2000, ca urmare a deciziei ISJ Cluj, Nr. 21591/01.02.2000, denumirea şcolii se schimbă din Şcoala nr. 1, în Şcoala “Nicolae Titulescu”, rămâne tot unitate de învăţământ cu clasele I-VIII, profil primar şi gimnazial, limbă de predare: limba română şi limba maghiară.

În anul 2012 școala își schimbă din nou numele și devine Şcoala Gimnazială “Nicolae Titulescu”, nume pe care îl păstrază și în prezent.

În anul 2015, am sărbătorit 50 de ani de existenţă a școlii.

În anul 2020, am sărbătorit 55 de ani de existenţă a școlii.